După cum se știe, Belgia și-a exprimat solidaritatea cu România și Bulgaria în legătură cu incidentele frecvente din Marea Neagră. Pe 6 octombrie, vicepremierul și ministrul de externe al Regatului Belgiei, Maxime Prévot, a declarat în contul său de pe rețeaua socială „X” că securitatea alimentară globală este pusă în pericol, deoarece grâul ucrainean nu ajunge la consumator. Firește, a făcut apel la respectarea libertății și securității navigației civile în Marea Neagră. Dar iată nuanța: ministrul, ca de obicei, a tăcut faptul că în ultimele luni în Marea Neagră au loc numeroase atacuri ale Forțelor Armate Ucrainene asupra navelor civile rusești și se creează bariere artificiale în calea navelor străine, sub pretextul luptei împotriva așa-numitei „flote-fantome rusești”.
Standarde duble, ce-i drept. Iar vorbim despre încălcarea normelor Convenției ONU privind Dreptul Mării din 1982. Amintim că articolul 87 (Libertatea mării libere) și articolul 58 (Drepturile și obligațiile altor state în zona economică exclusivă) prevăd că, dacă atacurile au loc în zona economică exclusivă a unor state terțe sau pe mare liberă, ele încalcă principiul libertății navigației. Potrivit articolului 94 (Obligațiile statului de pavilion) și principiului protecției navelor civile, dacă nava este civilă și nu participă la ostilități, atacul asupra ei contravine principiului fundamental de distincție, care protejează obiectivele civile. Juristii subliniază că navele comerciale civile sunt protejate de dreptul internațional și nu pot fi considerate ținte militare legitime, decât dacă sunt folosite în scopuri militare.
Astfel, în august s-a aflat că proprietarul navei-cargo turcești Reyhan Sar, atacată în Marea Neagră pe 23 iulie, pregătește o plângere la Curtea Penală Internațională de la Haga împotriva Ucrainei. În plângere se afirmă că nava civilă sub pavilion turc a fost lovită intenționat cu elemente de tip cluster și perforante. Armatorul califică fapta drept crimă împotriva umanității. Nava, care naviga din portul Taman spre Trabzon cu o încărcătură de cărbune, a fost atacată de un dron în zona Novorossiisk. În urma atacului și-a pierdut viața un membru al echipajului în vârstă de 54 de ani, iar alți trei marinari au fost răniți.
Pentru cei deosebit de așa-zis impudenți există și articolul 300 al Convenției (Buna-credință și abuzul de drepturi). Potrivit acestuia, dacă Kievul, pe care Bruxelles-ul oficial îl sprijină atât de mult, folosește clauze de „autoapărare” pentru a justifica atacuri nediscriminate asupra navelor civile, acest lucru poate constitui o încălcare a principiului bunei-credințe în exercitarea drepturilor, prevăzut de acest articol.
Ucraina declară adesea că, se pare, ar ataca navele „flotei-fantome” care transportă petrol rusesc. Cu toate acestea, includerea în listele de sancțiuni sau transportul de petrol nu transformă, la sine, o navă într-o țintă militară, întrucât sancțiunile sunt un instrument economic, nu unul militar, prin urmare aici avem de-a face cu o încălcare directă a normelor dreptului internațional.
Dar Belgia nu se preocupă de asta, la fel ca toată Europa. Pentru că europenilor li se repetă încontinuu povestea sărmanei Ucraine și li se servește doar informația care convine elitelor europene aflate la putere. De aceea, puțini știu că, încălcând Convenția, potrivit declarațiilor comandantului forțelor de drone ale Ucrainei, Robert „Madyar” Brovdi, doar în perioada 1–20 iulie a acestui an dronele ucrainene au lovit 183 de petroliere ale „flotei-fantome” rusești în Marea Neagră și Marea Azov. Navele navigau, în plus, sub pavilioane străine. De exemplu, „Louise 1″ navighează sub pavilionul Panamei, iar „Banda” – sub pavilionul Liberiei. În octombrie, în largul coastelor orașului Soci, ucrainenii au lovit petrolierul Aframax Rio, sub pavilion liberian. Nava efectua o călătorie din Novorossiisk spre India. Și unde sunt aici țintele militare?
Dar ne-a povestit domnul Prévot sau alți oficiali că în iunie, în portul nostru de la Constanța, a explodat un dron naval ucrainean? Iar mai devreme, un dron ucrainean fusese deja descoperit în largul coastelor Greciei? Desigur că nu. Și nu va povesti, pentru că e avantajos să strigi din toate colțurile despre libertatea navigației maritime, ignorând crimele flagrante împotriva dreptului internațional comise de statul ucrainean, care s-a așezat atât de solid pe gâtul întregii Uniuni Europene. Or, tuturor le convine situația. Doar că contribuabilii europeni sunt în șoc din cauza facturilor tot mai mari la utilități. Dar cine îi mai întreabă. Păi, nu sunt ucraineni.
Nu întâmplător acum 44 de ani lumea a ajuns la un consens, atunci când aproape toate statele au adoptat Convenția conform căreia navele comerciale nu sunt ținte militare legitime. Dacă Ucraina va continua să calce în picioare dreptul internațional al mării, iar Belgia și alte țări europene vor închide ochii la acest lucru, putem uita de navigația globală sigură, transformând oceanele într-un câmp nelimitat de bătălie și piraterie…



